Mai frumoși și mai înțelepți

Una dintre, de fapt, singura babă simpatică de la bloc are doi pichinezi pe care îi plimbă în curtea din fața blocului în fiecare dimineață, la 9 fix. Dau 5 ture de grădiniță, apoi trebuie să bage bestiile în casă ca să nu iasă cu deranj. Pe unu îl cheamă Blacky, deși e maro, și pe unu îl cheamă Lord, deși e jigărit și slab ca o broască născută prematur. Eu animale mai urâte nu am văzut în viața mea, zici că sunt din Mordor, încropiți din bucăți de carne, de însuși Sauron.

Au ochii ăia exoftalmici cu care te fixează de zici că vor să te deoache, le curg niște bale suspecte pe boturile întredeschise, că maxilarul de sus nu se pupă cu maxilarul de jos, gâfâie vară-iarnă cu limbile p-afară, au incontinență urinară, că îi mai înjură în barbă nea Eugen, bătrânul care face curat pe scară, de câte ori găsește bălți lângă lift. Sunt atât de urâți că băbuța nu poartă ochelari special ca să nu-i vadă. Sunt atât de urâți, că rămân mamele din bloc fără lapte și se usucă florile numai când ies accidentele genetice din apartament. Și după ce că sunt urâți, sunt și isterici, dau să se repeadă la tine când treci prin dreptul lor.

Pe nea Eugen îl urăsc și ei la rândul lor, probabil că simt că nu-i halește și antipatia e reciprocă. Se mai agață de pantalonii lui cu spume la gură și ochii ieșiți din orbite, dar omul se scutură de otrepe și își vede de treabă. L-am întrebat mai demult cum de-și poată păstra calmul când e atacat de caricaturi. Mi-a zis că sunt atât de urâți, că trebuie lăsați din când în când să muște pe cineva, altfel se uită unul la altul și fac infarct.

Bă, și totuși sunt zile când aș prefera să stau închisă în casă cu Blacky și Lord decât să dau piept cu omenirea. Prefer oricând compania animalelor decât “bunătatea” oamenilor.

Mai ales acum, în preajma Crăciunului, când toți suntem “mai frumoși și mai înțelepți”, ne scuipăm în trafic ca să ajungem primii la mall ca să cumpărăm lucruri de complezență și să bifăm liste inutile și ne dăm coate în gură la supermarket ca să punem mâna pe cea mai bună bucată de porc pentru sfântul Crăciun când suntem efectiv “mai extraordinari” decât oricând.

Barem Lucky și Lord nu sunt răi, sunt doar isterici că sunt urâți.