Zilele trecute, o amica virtuală postează o poză cu Charlize Theron și la descriere spune ceva de genul “Cea mai frumoasă actriță de la Hollywood. O femeie absolut superbă.” Multe laicuiri, multe aprobări, multe inimioare și mucho love, printre care și comentariul unui hăndrălău “mdea, poate acum 20 de ani era ceva de capul ei, acum nu prea mai e nicio frumusețe, e cam trecută gagicuța.”
Bă, ești nebun?!? Stai să vezi că am dat peste Isus Hristos, cel care face bitcoini din pești și diamante negre din monezi de 50 de bani. Mă duc pe profilul judecătorului suprem și mă aștept să-l văd pe inventatorul merdenelei, făuritorul tunelelor dacice, tatăl mamei lui Ștefan ce Mare, combinația între Jason Momoa și Ben Affleck, nu alta!
Și îmi picară ochi pe o arătare cu păr de-un duș, cupa la sutien mai mare decât a mea și un trup care ar trebui să aparțină la minim trei persoane.
Mi-a plăcut de el. Deși el personal nu se încadra în niciun standard, avea multe standarde sus.
După mine, asta este fericirea supremă: să te vezi miezul din dodoașcă și să fii miezul din covrig. Și habar să n-ai!
Am întâlnit tipul ăsta de bărbați și în viața reală, genul ăla care, deși nu îl întreabă nimeni, spune mereu “p-asta n-aș €te-o niciodată”, de parcă s-ar crea un forum și cineva chiar ar fi interesat de ce ar €te Gigeluș. Imposibil să nu-l fi cunoscut și voi, e plin de ei.
Ca broscoiul de pe interneți, prea fraged și prea crocant pentru Charlize Theron, aveam un vecin în Tei, mândru posesor al unei Dacii Papuc cu sistem de alarmă pă lanț, exoftalmic, opt clase la seral, care ieșea mereu să repare Papucu în fața blocului, în speranța că se va însura într-o zi cu o virgină. Voia neapărat nevastă neprihănită, neatinsă, cuminte și inocentă, o fată demnă de bărbatul extraordinar și plin de calități care era el. Nu exista ființă cu vagin care
să treacă pe stradă și căreia Gigeluș să nu-i pună note, să-i nu-i măsoare cumințenia prin ochii ieșiți din orbite, să nu fie aclamată de câte-un fluierat lung cu degetele în gură și venele umflate la gât. Seara, Gigeluș termina tot făcând mușchi la una dintre mâini și am înțeles că nici până azi nu și-a găsit virgina dar mă rog, așa e cu ăștia mofturoși la babe de 40 de ani și nevirgine. Important în viață e să fii selectiv, nu selectat, vorba aia.
În sfârșit, pă final, făi, Charlizo, că tot și-a coborât atenția asupra ta Marcel din Berceni, de trecută ești trecută, dar măcar știi și tu să faci și tu chiftele și să speli bărbatu pe spate?!?
Țale dreaq de babe, toate îl vreț pă Marcel să trăiți cu el în garsoniera lui închiriată, da’ una n-ați da cu sapa și cu cârpa de praf ca să-l impresionați!